Filtrarea apei iazului. "Filtrarea Eficientă a Apei: Esențială pentru O Apa Clara și Sănătoasa"

Cum filtram cat mai bine apa din iaz

Toate iazurile merg către un echilibru, adica apa sanatoasa, limpede si propice vietii avatice. Amoniacul, nitriții, nitrații, pH-ul, duritatea, oxigenul dizolvat, temperatura, fosfații, sunt doar câțiva parametri importanti. Iazurile echilibrate au o apă calitativ bună , dar nu fara ajutor. Depinde de fiecare deținător de iaz în parte cum contribuie la atingerea acestui echilibru prin echipamentele folosite și prin strategia de întreținere.

Sistemul de filtrare este cel mai important element în creșterea crapilor japonezi în iazuri. Acesta implică și alte echipamente aferente cum ar fi pompa, aeratorul, sterilizatorul UV, etc. Filtrul aferent unui iaz pentru creșterea peștilor în bazine artificiale are doua scopuri:

Filtrarea mecanică
Filtrarea biologica

Filtrarea mecanică este capacitatea unui sistem de filtrare de a reține particulele solide aflate în suspensie în apa iazului, în principal formate din deșeuri organice, astfel încât apa din iaz să devină clară.

Filtrarea biologică înseamnă transformarea unor substanțe chimice toxice (amoniac sau nitriți) în substanțe mai puțin toxice (nitrați). Acest lucru se realizează prin intermediul unor bacterii ce stau la baza procesului de nitrificare numit și ciclul azotului.

Nitrogenul (azotul) este prezent în natură sub mai multe forme: nitrogen atmosferic, amoniac, nitriți, nitrați. Nitrogenul este esențial pentru orice formă de viață (plante sau animale) fiind o componentă a aminoacizilor aferenți proteinelor din hrana animalelor, în timp ce pentru plante joacă un rol esențial în și implicit în creșterea acestora.

Ciclul azotului constă în patru faze prin care se transformă:

Nitrogen în amoniac (fixare)
Amoniac în nitriți
Nitriți în nitrați
Nitrați în nitrogen(azot)

Moduri de filtrare și echipamente

Filtrarea înseamnă recircularea apei prin niște materiale filtrante. Materialele filtrante și spațiul în care sunt montate se numește filtru. Pentru a permite recircularea, este necesară o pompă pentru recircularea apei. Sunt două modalități de amplasare a pompei: gravitațional sau prin pompare.

Pentru filtrul alimentat gravitațional, apa ajunge în filtru prin principiul vaselor comunicante, pompa fiind amplasata in ultimul compartiment de filtrare(la evacuare)

La filtrul alimentat prin pompare, pompa se afla pe fundul iazului, iar apa din filtru se intoarce gravitational in iaz.

Filtrarea biologica se realizează prin intermediul bacteriilor care colonizează materialul filtrant. Importanta este suprafața pe care bacteriile o pot coloniza. Cu cât este mai mare suprafața, cu atât mai multe bacterii pot coloniza mediile filtrante.

Fac unii niste cutii, chiar si prin comert, pun niste bureti si bioball-uri si gata filtrul pentru 20 mc sau 90 mc(cum am avut si eu). Un filtru eficient trebuie sa aiba capacitatea de cel putin 10% din volumul iazului, asta fara sa luam in calcul alte tehnici de calcul mai avansate. Nu merge cu niste cutii si gata.

Când doriți să achizionați un filtru sa tineți cont de faptul că un filtru sub presiune, închis, realizează aproape zero filtrarea biologică, pe lângă faptul că necesită putere mare de pompare (implicit consum energetic mare) și prezintă risc de blocaj. Capacitatea unui filtru din comert(eu am aflat acum 5 ani de la un binevoitor, caruia ii multumesc) trebuie impartita la 4, ca sa obtineti un randament de filtrare bunicel. Cand veti citi ca este filtru pentru 20mc, sa luati in calcul ca o sa filtreze doar 5mc. Eu am avut la inceput un CBF-350C(90.000), gravitational si nu a facut fata la un iaz de 25 mc. Dacă vă hotărâți să construiți singuri filtrul faceti cum trebuie de prima data. Modificările apărute pe parcurs nu sunt binevenite, ele produc doar dureri de cap și costuri suplimentare. Construcția unui filtru personalizat pentru fiecare iaz față de un filtru prefabricat din comert, este cea mai buna solutie. Din punct de vedere al filtrării, cele mai recomandate forme sunt cele circulare sau ovale cu pereții verticali, creând un efect de vortex către sifon. Mai ales la bazinele mari, dacă locul permite, returul se va face în sensul invers mișcării acelor de ceasornic.

Un alt aspect important este acela ca iazul să aibă fundul curat, fără pietre, pentru a nu favoriza acumularea sedimentelor. Suprafețele "orizontale" de la trepte, daca le faceti, ar trebui să aibă o pantă către interiorul iazului.

Bacteriile bune au un rol esențial, de cele mai multe ori spunându-se că crescatorii de crapi japonezi nu îngrijesc peștii, ci mai degrabă îngrijesc bacteriile benefice.

Filtrarea naturală

Plantele din iaz consumă nutrienți, nitrați și fosfați, care sunt hrana algelor. Plantele în iaz sunt foarte utile si sunt un adevărat filtru vegetal. Atât plantele verzi cât și algele realizează procesul de fotosinteză.

Plantele verzi și algele, în prezența luminii solare, consumă dioxidul de carbon din atmosferă și generează oxigen. Noaptea, atât plantele cât și algele respiră în permanență, consumând oxigen și eliberând dioxid de carbon.

Crapii japonezi, ca si ceilalti pesti, sunt mari consumatori de verdeata(plante). Plantele pentru iaz sunt de mai multe categorii: marginale, de apă adâncă și plutitoare. Dacă vreti plante in iaz, nuferi, zambile creati cosuri sau mici viviere dedicate lor.

Pompa de aer

Oxigenul stă la baza tuturor proceselor biologice dintr-un iaz (nitrificație, metabolismul peștilor, al plantelor, etc.). Peștii consumă oxigen dizolvat care este creat prin amestecul apei din iaz cu oxigenul din atmosferă și prin procesul de fotosinteză. Pentru crapii japonezi, nivelul minim de oxigen dizolvat în apa iazului nu trebuie să scadă sub 5 mg/litru.

Cum se calculeaza necesarul de aerare al unui iaz ?

Aeratoarele din comert au menționat pe cutie un debit de aer, dar nu va spune cantitatea de oxygen dizolvat.Dimineața devreme se masoara valoarea oxigenului dizolvat din apa. In functie de valoarea obtinuta, decideti daca aveti nevoie de o pompa(aerator) mai mare. O cascada sau un dispozitiv Venturi, ajuta intotdeauna la aerarea apei.

Pompa de recirculare

Orice iaz cu trebuie sa aiba o pompa de apă pentru recircularea apei prin filtru. Regula de baza este ca întregul volum de apă să fie recirculat prin filtru o dată la 2-3 ore. Deci, dacă ai un iaz de 9 000 litri, iți trebuie o pompă de aproximativ 3 000 l/h debit. . Pe toate prospectele pompelor, trebuie sa cautati inaltime de pompare. Inălțimea de pompare este distanța maximă la care pompa ridică apa printr-un tub vertical atașat pompei la zona de evacuare a acesteia. La acest "h maxim", pompa nu mai refulează (are debit de refulare zero). Cu cât refularea este mai aproape de înălțimea de pompare maximă, cu atât debitul pompei scade. Mai trebuie luat in calcul si diametrul conductelor pentru apa.

Cu cât diametrul conductei este mai mic, cu atât rezistența la înaintarea apei prin conductă crește și apare pierderea de debit. Ca și regulă, utilizați conducte sau furtun cu diametre maxime admise de pompă și evitați coturile de 90 grade pe traseu.

Nu folosiți la recirculare pompe de apa murdara cu plutitor deoarece nu sunt fabricate să funcționeze în regim continuu și le veți strica repede, pe lângă faptul că au un consum foarte mare de energie, comparativ cu pompele care sunt fabricate pentru iaz. O pompă de iaz trebuie să funcționeze 24/24 ore, cel puțin din primăvară până toamna târziu.

Lampa cu ultraviolete

Algele în suspenise (efectul de apă verde) pot fi combătute ușor prin folosirea unei lămpi UV. Lampa UV produce radiație UV care omoară algele cu care intră în contact. Algele filamentoase atasate de peretii si fundul bazinului sau orice altceva, nu sunt expuse radiatiei UV si nu pot fi combatute de aceasta.

Lampa UV se alege în funcție de nivelul radiației produse, de volumul iazului și de debitul pompei de recirculare. Un debit prea mare al pompei face ca viteza apei prin lampă să fie prea mare și să nu expună algele la radiațiile UV suficient de mult timp pentru a fi distruse. Pentru un iaz normal, care nu este expus în exces luminii solare, un necesar de 2-3 W pentru fiecare 1 metru cub al apei din iaz este suficient.

Pentru combaterea algelor filamentoase, piata este plina de solutii chimice care implica anumite riscuri pentru plante si viata acvatica. Recomandam sa cititi inainte prospectul sau sa cereti mai multe informatii vanzatorului, chiar si garantii.

Skimmerul

In cazul in care aveti sursa de frunze(pomi, arbusti,etc) in jurul iazului si nu numai, ne mai ajuta si vantul,trebuie sa luati in calcul folosirea unui skimmer. Recomand skimmer cu pompa proprie. Se poate si cuplat la pompa filtrului, dar asta este alta discutie.

Filtrarea apei din iaz