Infectie bacteriana fara ulceratie, produsa de Aeromonas si Pseudomonas
17 februarie 2024

Hexamitoza

Hexamitoza, sau octomitoza, este o protozooză care afectează toate grupele de vârsta, fiind mai frecventă şi mai gravă la puiet. Sunt sensibile la îmbolnăvire salmonidele, în principal păstrăvul curcubeu, dar și crapul. cosașul (Ctenopharingodon), mihalțul (Lota lota), speciile de ornament, s.a.m.d.

Parazitul are formă ovalară, piriformă, formează chişti de rezistenta, ovoidali, de 10 x 7 µm. Aceştia sunt eliminați în apă odată cu excrementele gazdei, rezistând în aceste condiții câteva săptămâni. Forma vegetativă a flagelatului (trofozoidul) poate supraviețui în apă 30 minute, timp în care, cu ajutorul flagelilor execută mişcări de înaintare.

Acest flagelat este o formă endocomensală care, devine patogenă în condițiile acțiunii asupra gazdei a unor factori de stres. Considerat un parazit tipic al peştilor slăbiți, infestările grave se produc ca infestări secundare la peştii cu o stare de sănătate precară. S-a observat că. cel mai adesea, Hexamita salmonis parazitează peştele afectat de septicemia hemoragică virală.

Sursele de paraziți sunt peştii infestați, apa, solul, echipamentele şi lucrătorii din ferme. Transmiterea se face pe cale digestivă, prin ingerarea chiştilor din apa, sol, odată cu hrana. Ajunși în tubul digestiv al gazdei, din chişti iau naştere formele vegetative care, se localizează fie în porțiunea anterioară a intestinului, fie în vezica biliara, populând lumenul acestor organe şi mişcându-se cu ajutorul flagelilor. Aici se hrănesc activ şi se înmulțesc prin diviziune longitudinală. In anumite condiții se închistează. Chiștii se elimină odată cu fecalele gazdei, ajungând în apa sau pe fundul bazinului şi astfel ciclul se reia.

Chiar dacă parazitul este comun, boala apare destul de rar in condiții naturale, iar în sisteme intensive de creştere, dacă peştele este afectat de factorii predispozanți (carențe alimentare, conținut redus de oxigen, încărcare algală, condiții neigienice de mediu, densitate piscicolă mare).

Manifestări

La început, peştii au un comportament nervos, se mişcă dezordonat - înoată în cerc apoi brusc se cufundă şi îşi pierd echilibrul. Treptat, ei slăbesc, devin molatici stau pe lângă maluri sau la suprafața apei, se adună la gurile de alimentare, refuză hrana şi mor prin epuizare. La disecție, intestinul apare congestionat, conține puține resturi alimentare iar în porțiunea sa anterioară este plin cu un lichid vâscos, gălbui.

Leziuni

Ca leziuni, se înregistrează procese inflamatorii la nivelul intestinului şi vezicii biliare.

Evoluţie, mortalitate

Prognosticul bolii este rezervat. La peştii cu stare de întreținere proastă, boala capătă un caracter mai grav, putând determina mortalități de până la 70% din populația afectată de parazitoză.

Diagnostic

La peştele viu, infestat, diagnosticul se precizează pe baza examenului coprologic care, evidențiază chiştii flagelatului. În cazul peştilor morți, se examinează la microscop preparatele proaspăt efectuate din conținutul intestinal sau al vezicii biliare, care permit observarea paraziților vii in mişcare.

Profilaxie

  • Pentru prevenirea declanşării hexamitozei, se recomandă:

  • evitarea pătrunderii agentului provocator în apa;

  • asigurarea unor condiții igienice în bazine;

  • realizarea unor condiții optime de viață pentru peşti, în special pentru puiet;

  • hrănirea corespunzătoare, necarențată;

  • evitarea tuturor factorilor de stres şi menţinerea unei bune stări de întreținere apei.

Tratament – Contactati-ne

 

 

 

 

 


 


 


 


 

RO

Toate informatiile prezentate aici, nu pot fi

reproduse sub nici o forma si prin nici un

mijloc, fara acordul scris al detinatorului.

Copyright © 2022 Nishikigoi Romania

Toate drepturile rezervate.

Urmăriți-ne